învăța
羅馬尼亞語 编辑
詞源 编辑
源自通俗拉丁語 *invitiāre，*vitiāre (“習慣，熟悉”) 的變體，或源自 in- + 拉丁語 vitium (“缺陷，瑕疵；惡，犯罪”)。對照阿羅馬尼亞語 anvets、nvets、anvitsari、伊斯特羅-羅馬尼亞語 ănmeţå、意大利語 avvezzare、invezzare、西班牙語 avezar、vezar、葡萄牙語 vezar、奧克語 envezar、古法語 envoisier、加泰羅尼亞語 avesar、阿爾巴尼亞語 mësoj。
發音 编辑
動詞 编辑
a învăța (第三人稱單數現在式 învață，過去分詞 învățat) 第一類變位
變位 编辑
învăța 的變位 (第一類變位, 無中綴)
| 不定式 | a învăța | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 動名詞 | învățând | ||||||
| 過去分詞 | învățat | ||||||
| 數 | 單數 | 複數 | |||||
| 人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | |
| 直陳式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| 現在時 | învăț | înveți | învață | învățăm | învățați | învață | |
| 過去進行時 | învățam | învățai | învăța | învățam | învățați | învățau | |
| 簡單完成時 | învățai | învățași | învăță | învățarăm | învățarăți | învățară | |
| 過去完成時 | învățasem | învățaseși | învățase | învățaserăm | învățaserăți | învățaseră | |
| 虛擬式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| 現在時 | să învăț | să înveți | să învețe | să învățăm | să învățați | să învețe | |
| 命令式 | — | tu | — | — | voi | — | |
| 肯定 | învață | învățați | |||||
| 否定 | nu învăța | nu învățați | |||||