bătrân

參見：batran 和 bátran

羅馬尼亞語

Bătrân

詞源

源自通俗拉丁語或晚期拉丁語 vetrānus，源自拉丁語 veterānus。對比阿羅馬尼亞語 bitãrnu, 達爾馬提亞語 vetrun, 弗留利語 vedran, 古威尼斯語 vetrano。參見借詞veteran。

發音

• 國際音標^(幫助)：/bəˈtrɨn/

形容詞

bătrân m 或 n (陰性單數 bătrână，陽性複數 bătrâni，陰性和中性複數 bătrâne)

1. 年老的

變格

bătrân的變格

		單數			複數
		陽性	中性	陰性	陽性	中性	陰性
主格/ 賓格	不定	bătrân		bătrână	bătrâni	bătrâne
	定	bătrânul		bătrâna	bătrânii	bătrânele
屬格/ 與格	不定	bătrân		bătrâne	bătrâni	bătrâne
	定	bătrânului		bătrânei	bătrânilor	bătrânelor

派生詞

• bătrânețe
• îmbătrâni

參見

• demodat
• moș
• vechi
• versat

名詞

bătrân m (複數 bătrâni)

1. 老人

變格

bătrân的變格

	單數		複數
	不定	定	不定	定
主格/賓格	(un) bătrân	bătrânul	(niște) bătrâni	bătrânii
屬格/與格	(unui) bătrân	bătrânului	(unor) bătrâni	bătrânilor
呼格	bătrânule		bătrânilor