urî
羅馬尼亞語
编辑詞源
编辑源自通俗拉丁語詞根 *horrīre,繼承自拉丁語 horrēre,horreō (“我害怕”) 的現在主動不定式(其他形式和其他第4類變位動詞類似,來自 horrēscere、horrēscō);對比阿羅馬尼亞語 urãscu;意思上的變化對比阿爾巴尼亞語 urrej (“憎恨”)、奧克語 orrir (“憎恨,討厭”)。亦參見 borî。
發音
编辑動詞
编辑a urî (第三人稱單數現在式 urăște,過去分詞 urât) 第四類變位
變位
编辑 urî 的變位 (第四類變位, -ăsc-中綴)
不定式 | a urî | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
動名詞 | urând | ||||||
過去分詞 | urât | ||||||
數 | 單數 | 複數 | |||||
人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | |
直陳式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
現在時 | urăsc | urăști | urăște | urâm | urâți | urăsc | |
過去進行時 | uram | urai | ura | uram | urați | urau | |
簡單完成時 | urâi | urâși | urî | urârăm | urârăți | urâră | |
過去完成時 | urâsem | urâseși | urâse | urâserăm | urâserăți | urâseră | |
虛擬式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
現在時 | să urăsc | să urăști | să urască | să urâm | să urâți | să urască | |
命令式 | — | tu | — | — | voi | — | |
肯定 | urăște | urâți | |||||
否定 | nu urî | nu urâți |