scădea
罗马尼亚语
编辑词源
编辑源自一通俗拉丁語 或晚期拉丁語詞根 *excadēre (“減小,減少”),源自拉丁語 ex- + cadere,cadō 的現在主動不定式。对比法語 échoir、意大利語 scadere、弗留利語 scjadê、葡萄牙語 esquecer、西班牙語 escaecer。
发音
编辑音频: (檔案)
动词
编辑a scădea (第三人稱單數現在式 scade,過去分詞 scăzut) 第二類變位
變位
编辑 scădea 的變位 (第二類變位, 過去分詞結尾帶-ut)
不定式 | a scădea | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
動名詞 | scăzând | ||||||
過去分詞 | scăzut | ||||||
數 | 單數 | 複數 | |||||
人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | |
直陳式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
現在時 | scad | scazi | scade | scădem | scădeți | scad | |
過去進行時 | scădeam | scădeai | scădea | scădeam | scădeați | scădeau | |
簡單完成時 | scăzui | scăzuși | scăzu | scăzurăm | scăzurăți | scăzură | |
過去完成時 | scăzusem | scăzuseși | scăzuse | scăzuserăm | scăzuserăți | scăzuseră | |
虛擬式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
現在時 | să scad | să scazi | să scadă | să scădem | să scădeți | să scadă | |
命令式 | — | tu | — | — | voi | — | |
肯定 | scazi | scădeți | |||||
否定 | nu scădea | nu scădeți |
近义词
编辑反义词
编辑- (減去): adăuga