împrejura

羅馬尼亞語

詞源

源自împrejur。亦有說法認為源自通俗拉丁語 *pergȳrāre，源自拉丁語 per + gȳrāre，後來羅馬尼亞語又加上了前綴în。

發音

• 國際音標^(幫助): /ɨmpreʒuˈra/

• 音頻：

  (檔案)

動詞

a împrejura (第三人稱單數現在式 împrejură，過去分詞 împrejurat) 第一類變位

1. 包圍，圍繞，環繞

變位

    împrejura 的變位 (第一類變位, 無中綴)

不定式			a împrejura
動名詞			împrejurând
過去分詞			împrejurat
數		單數			複數
人稱		第一人稱	第二人稱	第三人稱	第一人稱	第二人稱	第三人稱
直陳式		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	現在時	împrejur	împrejuri	împrejură	împrejurăm	împrejurați	împrejură
	過去進行時	împrejuram	împrejurai	împrejura	împrejuram	împrejurați	împrejurau
	簡單完成時	împrejurai	împrejurași	împrejură	împrejurarăm	împrejurarăți	împrejurară
	過去完成時	împrejurasem	împrejuraseși	împrejurase	împrejuraserăm	împrejuraserăți	împrejuraseră
虛擬式		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	現在時	să împrejur	să împrejuri	să împrejure	să împrejurăm	să împrejurați	să împrejure
命令式		—	tu	—	—	voi	—
	肯定		împrejură			împrejurați
	否定		nu împrejura			nu împrejurați

近義詞

• înconjura、încercui、înprejmui、încinge

衍生詞彙

• împrejurare

參見

• împresura