băiat

羅馬尼亞語

詞源

確切詞源未知。可能源自bărbat (「男人」)。也有其他說法認為源自通俗拉丁語 *bailliator或*bailiatus ← *bailliare ← *bailare ← 拉丁語 baiulāre (「負擔」)。參見動詞băia（對比îmbăia），或源自中世紀拉丁語 bailetus ← baietus (「童僕」)。

發音

• 國際音標^(幫助): [bəˈjat]

名詞

băiat m (複數 băieți)

1. 男孩

   Băiatul mănâncă un măr.

   男孩正在吃蘋果。

變格

băiat的變格

	單數		複數
	不定	定	不定	定
主格/賓格	(un) băiat	băiatul	(niște) băieți	băieții
屬格/與格	(unui) băiat	băiatului	(unor) băieți	băieților
呼格	băiatule		băieților

參見

• bărbat
• fată
• femeie