urmărire

羅馬尼亞語

詞源

源自urmări +‎ -re。

名詞

urmărire f (複數 urmăriri)

1. 追蹤；追捕
2. 監督；監視

變格

urmărire的變格

	單數		複數
	不定	定	不定	定
主格/賓格	(o) urmărire	urmărirea	(niște) urmăriri	urmăririle
屬格/與格	(unei) urmăriri	urmăririi	(unor) urmăriri	urmăririlor
呼格	urmărire, urmărireo		urmăririlor