vânt

参见：vant 和 vänt

罗马尼亚语

vânt

其他写法

• vênt 〈旧〉
• vînt 〈旧〉

词源

源自拉丁语 ventus (“风”) ← 原始意大利语 *wentos ← 原始印欧语 *h₂wéh₁n̥ts < *h₂weh₁- (“吹”)。

名词

vânt n (复数 vânturi)

1. 风

变格

vânt的变格

	单数		复数
	不定	定	不定	定
主格/宾格	(un) vânt	vântul	(niște) vânturi	vânturile
属格/与格	(unui) vânt	vântului	(unor) vânturi	vânturilor
呼格	vântule		vânturilor

派生词

• avânt
• avânta

相关词汇

• vântos
• vântura
• zvânta