înota
羅馬尼亞語 編輯
其他寫法 編輯
詞源 編輯
源自通俗拉丁語 *innotāre或*notāre (前綴în後來加在nota上)，源自拉丁語 natāre，natō的現在主動不定式。對比阿羅馬尼亞語 anot, anutari, 意大利語 nuotare, 威尼斯語 noar, 羅曼什語 nudar, nodar, 古法語 noer。
動詞 編輯
a înota (第三人稱單數現在式 înoată，過去分詞 înotat) 第一類變位
變位 編輯
înota 的變位 (第一類變位, 無中綴)
| 不定式 | a înota | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 動名詞 | înotând | ||||||
| 過去分詞 | înotat | ||||||
| 數 | 單數 | 複數 | |||||
| 人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | |
| 直陳式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| 現在時 | înot | înoți | înoată | înotăm | înotați | înoată | |
| 過去進行時 | înotam | înotai | înota | înotam | înotați | înotau | |
| 簡單完成時 | înotai | înotași | înotă | înotarăm | înotarăți | înotară | |
| 過去完成時 | înotasem | înotaseși | înotase | înotaserăm | înotaserăți | înotaseră | |
| 虛擬式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| 現在時 | să înot | să înoți | să înoate | să înotăm | să înotați | să înoate | |
| 命令式 | — | tu | — | — | voi | — | |
| 肯定 | înoată | înotați | |||||
| 否定 | nu înota | nu înotați | |||||