învăța
羅馬尼亞語
編輯詞源
編輯源自通俗拉丁語 *invitiāre,*vitiāre (「習慣,熟悉」) 的變體,或源自 in- + 拉丁語 vitium (「缺陷,瑕疵;惡,犯罪」)。對照阿羅馬尼亞語 anvets、nvets、anvitsari、伊斯特羅-羅馬尼亞語 ănmeţå、意大利語 avvezzare、invezzare、西班牙語 avezar、vezar、葡萄牙語 vezar、奧克語 envezar、古法語 envoisier、加泰羅尼亞語 avesar、阿爾巴尼亞語 mësoj。
發音
編輯動詞
編輯a învăța (第三人稱單數現在式 învață,過去分詞 învățat) 第一類變位
變位
編輯 învăța 的變位 (第一類變位, 無中綴)
不定式 | a învăța | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
動名詞 | învățând | ||||||
過去分詞 | învățat | ||||||
數 | 單數 | 複數 | |||||
人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | 第一人稱 | 第二人稱 | 第三人稱 | |
直陳式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
現在時 | învăț | înveți | învață | învățăm | învățați | învață | |
過去進行時 | învățam | învățai | învăța | învățam | învățați | învățau | |
簡單完成時 | învățai | învățași | învăță | învățarăm | învățarăți | învățară | |
過去完成時 | învățasem | învățaseși | învățase | învățaserăm | învățaserăți | învățaseră | |
虛擬式 | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
現在時 | să învăț | să înveți | să învețe | să învățăm | să învățați | să învețe | |
命令式 | — | tu | — | — | voi | — | |
肯定 | învață | învățați | |||||
否定 | nu învăța | nu învățați |