întâmplător

罗马尼亚语

词源

源自 întâmpla +‎ -ător。

形容词

întâmplător m 或 n (阴性单数 întâmplătoare，阳性复数 întâmplători，阴性和中性复数 întâmplătoare)

1. 偶然的，偶尔的

变格

întâmplător的变格

		单数			复数
		阳性	中性	阴性	阳性	中性	阴性
主格/ 宾格	不定	întâmplător		întâmplătoare	întâmplători	întâmplătoare
	定	întâmplătorul		întâmplătoarea	întâmplătorii	întâmplătoarele
属格/ 与格	不定	întâmplător		întâmplătoare	întâmplători	întâmplătoare
	定	întâmplătorului		întâmplătoarei	întâmplătorilor	întâmplătoarelor