mânca

參見：manca、mancà 和 mâncă

羅馬尼亞語

詞源

源自通俗拉丁語 *manucāre，源自拉丁語 manducāre，manducō的現在主動不定式。對比意大利語 manucare，manducare的變體，mangiare的棄用變體（借自法語）。

發音

• 國際音標^(幫助)：[mɨnˈka]

動詞

a mânca (第三人稱單數現在式 mănâncă，過去分詞 mâncat) 第一類變位

1. (及物) 吃

   Ei nu pot mânca carne pentru că sunt vegetarieni.

   他們不能吃肉，因為他們是素食主義者。

2. (比喻義) 侵蝕，腐蝕

   Rugina mănâncă din fier.

   鐵鏽腐蝕鐵。

3. (比喻義) 叮咬
4. (+ 賓格) 癢

   Mă mănâncă pielea.

   我的皮膚癢。

變位

    mânca 的變位 (第一類變位, 無中綴)

不定式			a mânca
動名詞			mâncând
過去分詞			mâncat
數		單數			複數
人稱		第一人稱	第二人稱	第三人稱	第一人稱	第二人稱	第三人稱
直陳式		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	現在時	mănânc	mănânci	mănâncă	mâncăm	mâncați	mănâncă
	過去進行時	mâncam	mâncai	mânca	mâncam	mâncați	mâncau
	簡單完成時	mâncai	mâncași	mâncă	mâncarăm	mâncarăți	mâncară
	過去完成時	mâncasem	mâncaseși	mâncase	mâncaserăm	mâncaserăți	mâncaseră
虛擬式		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	現在時	să mănânc	să mănânci	să mănânce	să mâncăm	să mâncați	să mănânce
命令式		—	tu	—	—	voi	—
	肯定		mănâncă			mâncați
	否定		nu mânca			nu mâncați

派生詞

• mâncare
• mâncărime